O diviziune majoră a bibliografiei teoreticianului şi criticului literar Matei Călinescu (1934–2009) o constituie, desigur, literatura sa epistolară, bogată şi extrem de preţioasă, aflată în arhive şi biblioteci, publice şi particulare, din România şi America.
Remarcabile sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise, în timp, lui Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Demostene Botez, Al.Dima, Liviu Rusu, Al. Piru, Const. Ciopraga, Gelu Ionescu, Cezar Baltag, Marin Bucur şi mulţi, foarte mulţi alţii. După stabilirea, definitivă, în America a întreţinut un foarte incitant dialog epistolar cu Mircea Eliade, personalitatea cea mai însemnată a exilului literar românesc. Astăzi, graţie lui Mircea Handoca, se cunosc douăzeci şi trei de epistole1 trimise de profesorul de Literatură Comparată de la Universitatea din Bloomington, Indiana, celui mai important istoric al religiilor din toate timpurile.
Revelatoare şi demnă de reţinut este confesiunea pe care i-o împărtăşeşte lui Mircea Eliade privitoare la patria lor comună: „România pe care am cunoscut-o eu îmi apare, metaforic, dar nu numai metaforic, ca o parcelă dintr-un vast «univers concentraţionar, din care am avut norocul, nemeritat ca orice noroc, să pot evada: de aceea exilul e pentru mine doar în parte exil, iar în parte o formă de supravieţuitor.“2 Demne de reţinut sunt şi cele patru misive trimise cercetătorului şi istoricului literar Mircea Handoca (n. 1929), excelent cunoscător al biografiei şi operei lui Mircea Eliade.
*
Bloomington, Indiana 47401
1028 East Wyle St. U.S.A
14 ianuarie 2000
Dragă domnule Mircea Handoca,
Răspund la scrisoarea d[umnea]vostră din 27 decembrie 1999 în legătură cu ediţia corespondenţei emise de Mircea Eliade, vol[umul] 2, în curs de apariţie în anul 2000.
Am găsit 15 scrisori de la Mircea El
