Dem. D. Stoenescu a ţinut să scrie, în „Arhivele Olteniei“ din 1925 – anul în care bustul lui Traian Demetrescu a fost dezvelit la Craiova – despre revista literară fondată de acesta

Anul era 1888, iar Revista Olteană, în jurul căreia erau grupaţi Traian Demetrescu, G.D. Pencioiu, I.T. Izvoranu şi M. Steureanu, vedea lumina tiparului. „Pictorul-profesor N. Rădulescu ilustra fiecare număr cu portretele, în deosebi, ale scriitorilor. Revista apărea lunar. Acest an al II-lea, 1889, formează un volum de 434 pagine, cu un coprins variat: Poezii, Nuvele, Studii literare, Folklor, diverse“.

Din patru s-au făcut opt

Primele cuvinte scrise la începutul celui de-al doilea an al revistei, cuvinte ce veneau să argumenteze şi să ambiţioneze activitatea revistei, au fost citate de Dem. D. Stoenescu chiar din numărul cu pricina. „În anul trecut, patru tineri îşi dau mâna pentru a lupta împreună pe arena publicisticei literare, şi la 15 maiu 1888 iese de sub tipar primul număr al Revistei Oltene. Iată cam ce ziceam noi – cei patru – în prefaţa de la No. 1: «Pentru a contribui la desrădăcinarea din opinia publică a credinţei greşite că tinerimea craioveană e leneşe, coruptă, nevrednică de a înjgheba o mişcare cât de mică pe orice teren intelectual – noi, o mână de tineri, am hotărât publicarea acestei Reviste, care să fie cam de o cam dată mica noastră tribună, de la care să răspândim simţirile şi cugetările noastre despre bine şi frumos».

Un an a trecut, continua comitetul de redacţie, „din patru ne-am făcut opt – opt tineri, cari sunt hotărâţi a merge înainte şi a continua publicarea Revistei. Din tabla de materie a anului I, oricine s’a putut convinge că am căutat să lărgim mereu activitatea noastră şi să împărtăşim publicului materii din ce în ce mai variate şi mai bogate din domeniul literilor şi al ştiinţelor – dacă nu în tot-deauna originale şi complet