S-au împlinit, la 13 septembrie, 140 de ani de la inagurarea liniei Bucureşti-Ploieşti-Galaţi-Roman. Este, credem, prilejul cel mai potrivit pentru evocarea unei gări, cea a Ploieştiului, care, de la inaugurare, a schimbat urbea pentru totdeauna. Graţie căii ferate, dintr-un oraş de provincie, tradiţional şi profund religios, Ploieştiul a devenit unul cosmopolit, cu adevărat european. Iar gara a fost poarta de intrare a acestui suflu nou în viaţa urbei şi, datorită numeroaselor vizite pe care le-a primit, a fost tribuna politică a vremii şi, uneori, chiar centrul lumii: ţarul Alexandru al II-lea şi Marele Duce Nicolae au venit, de pildă, la Ploieşti, în mai 1877, în contextul declanşării războiului ruso-româno-turc. Acest articol adună însă mai cu seamă istorii privind legătura dintre regalitatea română şi gara Ploieşti; căci timp de aproape şapte decenii, între 1872 şi 1938, trenul a fost mijlocul de deplasare favorit al familiei regale, iar spaţiul ploieştean a fost zona cea mai tranzitată de monarhi în călătoriile pe care aceştia le-au întreprins, în special din momentul stabilirii reşedinţei de vară la Sinaia. Stop-cadru: la un moment dat, mai marii oraşului, sătui de atâtea sosiri şi plecări de trenuri oficiale, care reclamau prezenţa lor în gară, decid să boicoteze „corvoada”; aşa că poliţia locală trece la sechestrări şi arestări, ca să se asigure că înalţii oaspeţi – în trecere cu trenul prin Ploieşti – vor avea totuşi parte de o primire pe măsură. În spaţiul românesc, calea ferată a fost o inovaţie adusă prin intermediul agenţilor modernizării veniţi din Occident. Şi chiar dacă s-a instalat pe tărâm autohton cu un oarecare decalaj, generat de lipsa capitalurilor, ea a devenit în scurtă vreme atât de populară încât a fost îmbrăţişată de întreaga societate românească.Prima linie a fost construită în 1869, însă cea mai importantă realizare din prisma rolului ec