Olanda ar putea vira către euroscepticism după alegerile generale de pe 12 septembrie. Chestiunile europene ţin capul de afiş pentru toate partidele, iar sondajele arată că cel mai bine clasat în intenţiile de vot este Partidul Socialist, declarat eurosceptic. În plus, majoritatea olandezilor este divizată în privinţa rămânerii ţării lor în Eurozonă.

Cine conduce de fapt Uniunea Europeană? Partenerii de Eurozonă ar trebui ajutaţi pe mai departe? Bugetul ţării este stabilit la Bruxelles sau la Haga? Sunt temele care au dominat alegerile electorale din Olanda. Toate, pe fondul unei stagnări a economiei şi o creştere a şomajului până la 6,5%, un nivel neobişnuit de ridicat pentru Olanda.

“Alegătorii vor să ştie clar în ce măsură deciziile sunt luate de eurocraţi şi în ce măsură la nivel naţional”, spune Andre Krouwel, expert politic la Universitatea din Amsterdam, citat de AFP. Pe 12 septembrie, au loc din nou alegeri parlamentare – pentru a două oară în decurs de doi ani. A trebuit organizat din nou un scrutin după eşecul din aprilie al discuţiilor despre cum ar trebui redus deficitul pentru a ajunge la nivelul de 3% solicitat de Uniunea Europeană. Lovitura decisivă a fost dată de liderul de extremă dreapta Geert Wilders, care s-a retras de la negocieri. Partidul său, PVV, ajutase până atunci coaliţia. Wilders a refuzat însă să accepte măsurile de austeritate necesare pe motiv că ar fi fost “dictate de Bruxelles”. De atfel, politicianul a cerut chiar ieşirea Olandei din Eurozonă şi revenirea la vechea monedă – guldenul. Neînţelegerile au dus în cele din urmă la căderea cabinetului lui Mark Rutte.

Majoritatea olandezilor sunt divizaţi în privinţa rămânerii ţării lor în Eurozonă. În principal deoarece asta înseamnă că Haga trebuie să continue să ajute statele mai afectate de criză din sudul Europei, potrivit cercetătorului Philip Van Praag.