Ion Iliescu si-a regasit verva politica de cand cu aventura (re)suspendarii presedintelui ales al Romaniei, pozitionandu-se, cu abilitate, undeva in centrul de greutate al triumviratului executiv Crin Antonescu - Dan Voiculescu - Victor Ponta.
Esecul emulilor sai, desi aveau aproape toate cartile in mana, l-a enervat la culme si l-a determinat sa atace in toate directiile.
Una dintre ultimele tinte de oportunitate ale lui Ion Iliescu a fost noua alianta "de dreapta" care se prefigureaza in jurul PDL, oricum se va numi ea pana la urma. Doar cand se enerveaza, Ion Iliescu infatiseaza lumii toata "splendoarea" gandirii sale totalitare.
Iliescu pentru Ziare.com: Ce e aia dreapta in Romania? Inseamna ignorarea suferintei
Intrebarea scrasnita printre dinti "ce-i aia dreapta in Romania?" arata cat se poate de clar ca, nici dupa 23 de ani de la impuscarea lui Ceausescu, parintele fondator al actualului dezastru politic si economic din Romania nu accepta pluralismul ideilor si optiunilor politice, adica nu accepta democratia ca forma de guvernamant.
Nu acest lucru intereseaza insa aici. Faptul ca Ion Iliescu s-a hotarat sa nu abjure de la erezia comunista si sa mearga pana la capat facand rau Romaniei in numele ei nu mai trebuie demonstrat, fiind de domeniul evidentei. Intrebarea voit retorica a lui Ion Iliescu a ridicat insa o splendida minge la fileul dezbaterilor politice si de idei din Romania post-1989. O sansa nesperata de a clarifica o mare mistificare care bantuie gandirea multor romani.
Vorbim aici de o mistificare care, paradoxal, nu-i afecteaza doar pe amaratii din Olt, Telorman, Giurgiu, Vaslui sau Botosani, unde mai putin de 30% dintre case au apa si toaleta in interior (slava politicienilor romani!), ci si pe multi conationali de-ai nostri bine educati (deseori in Occident), de multe ori tine
