Sunt 16 ani de când Craiova îşi plânge "Tunarul". Au trecut 16 ani fără cel ce a adunat mii de inimi în faţa spitalului într-un moment de cumpănă din viaţa sa. Au trecut 16 ani fără Nelu Oblemenco, simbolul "Campioanei unei mari iubiri", echipă unică prin curajul cu care a învins regimul.
Sunt 16 ani în care suporterii "de pe Jii" au pierdut vocea lui Sebastian Domozină (10 octombrie 1997), daruirea lui Zoli Crişan (14 oct 2003) şi inima - Adrian Păunescu (5 noiembrie 2010). Au mai fost şi alţii...
Rămasă singură,"Ştiinţa" s-a stins departe de Centralul plin-ochi. Universitatea a pierit în birourile unor conducători, la fel cum şi Oblemenco şi-a pierdut viaţa în urma unei nedreptăţi mici (greşeala unui arbitru) ce a urmat unei mari nedreptăţi (alungat din Bănie de câţiva aşa zisi fani ai "Ştiinţei" din presă).
Ion Oblemenco, carte de vizită
Data naşterii: 13 mai 1945, Corabia (Olt)
Data decesului: 1 septembrie 1996, Agadir (Maroc)
Cariera de jucător: Dunărea Corabia (1960-1962), Electroputere Craiova (1962-1964), CS Craiova (1964-1966), Rapid (1966-1967), Universitatea Craiova (1967-1977), FCM galaţi (1977-1979)
A câştigat un campionat (1974) şi o Cupă (1977) cu Ştiinţa.
Are patru titluri de golgheter al României, toate la Craiova: 1967, 1970, 1972, 1973
Cariera de antrenor: U Craiova (secund, 1979-1980), U Craiova (1980-1982, 1992-1993, 1996), Chimia Râmnicu Vâlcea (1982-1985), FC Olt (1985), Hassania Agadir (1996)
170 de goluri a marcat Ion Oblemenco în Liga I, în 285 de meciuri.
Sunt 16 ani de când Craiova îşi plânge "Tunarul". Au trecut 16 ani fără cel ce a adunat mii de inimi în faţa spitalului într-un moment de cumpănă din viaţa sa. Au trecut 16 ani fără Nelu Oblemenco, simbolul "Campioanei unei mari iubiri", echipă unică prin curajul cu care a învins regimul.
Sunt 16 ani
