În ciuda viitorului nesigur, afacerea cu urină de căprioare îi aduce unei familii destui bani încât să nu o considere dezgustătoare.

"Am început afacerea cu doar câţiva dealeri şi acum suntem răspândiţi la nivel naţional", spune americanul Sam Collora, iniţiatorul proiectului.

Collora şi soţia sa vând urină de la cele 130 de căprioare şi 17 elani pe care îi deţin.

Deerfarmer.com, o reţea online din SUA destinată crescătorilor de căprioare, estimează că un fermier obişnuit poate obţine până la 303.680 de dolari per căprioară, anual. Asta înseamnă că profitul familiei Collora ajunge la câteva milioane de dolari pe an.

Collora susţine că vinde galoane de urină de căprioară în fiecare an, dar, cu toate acestea, piaţa este impredictibilă. "Acum câţiva ani am semnat un contract care stipula să colectăm o anumită cantitate de urină pentru o companie, între lunile ianuarie şi mai. Şi ghici ce? Căprioarele nu au urinat cât trebuia în lunile alea", mărturiseşte el.

Afacerea familiei Collora a început în anul 1987, când d-na Collora, pe atunci asistent medical, a adus o căprioară soţului său, care era directorul unei fabrici de prelucrare a oţelului. La început, vindeau urina ei către prieteni, dar, în timp, cererea a crescut şi afacerea s-a dezvoltat.

Urina de căprioare se foloseşte încă din 1960, când un fermier din Pennsylvania a înfiinţat Robbins Scent Co. El a început, atunci, să-i aprovizioneze cu astfel de urină pe vânzătorii de parfumuri. Urina de căprioară mai este folosită de vânători ca momeala, pentru atragerea cerbilor. Cel mai scump produs, de 50 de dolari, este o sticla de urină de căprioară în călduri cu efect garantat asupra masculilor.