Gata! După o vară caniculară, e toamnă iar. Vine toamna, bine‑mi pare, în grădină am o floare, chiar dacă la unii e canabis, la mine e floare de busuioc, în rest, alte legume, fructe, ioc! Văd eu cum dreg busuiocul la toamnă, că recoltele sunt puţine, pentru gospodine, aprovizionarea de iarnă e scumpă, preţurile or să irumpă.

De unde atâta zacuscă şi murături, gogoşari, castraveţi, când îi vezi pe precupeţi cum vând totul la un preţ ce îţi face părul creţ? Dar…vin ele, alegerile!

Mai daţi‑o‑ncolo de mâncare, vom avea altă preocupare, că în loc de campania agricolă vom avea campanie electorală, alegerile pentru români au devenit o boală, se comentează, se televizează, se dau pronosticuri, se discută tot felul de nimicuri, părerile sunt împărţite, părţile în opoziţie, uneori abia sunt despărţite, ajung la cuţite. Ziarele titrează, cu titluri de‑o şchioapă, că nu vom avea apă, curent şi căldură, românul priveşte cu ură ba la preşedinte, ba la guvern, care nu va fi etern, parlamentarii sunt tocaţi mărunt, bani nu mai sunt, fiecare candidat promite a economiei dregere, după a sa alegere…

În concluzie, se va schimba staff‑ul şi, din toate cele promise, se va alege praful!

Vine toamna, bine‑mi pare, va fi teroare cu preţul la benzină, cu plata la lumină, cu al dolarului curs, cu faptul că străinătatea se uită la noi ca la urs, nu vin investitori, până nu se lămureşte cine va fi la putere, românul optimist crede că va curge lapte şi miere, cel pesimist va fi şi mai trist, convins c‑o va duce mai rău, ţara se va prăbuşi şi mai tare-n hău.

Vine toamna, bine‑mi pare! Iată, la vremea ce vine, un mic dicţionar de cuvinte rare: bunăstare, mâncare, ieftinire, primenire, belşug, pentru orice şomer, câte un meşteşug, lux şi trai pe vătrai, mulţi parai.

Dar şi câteva cuvinte şi expresii, tot mai uzuale: inflaţie, bănci falimentare, aglomeraţie, sărăc