Corporaţia care valorează miliarde de dolari nu poate vinde, momentan, decât produse convenţionale, deoarece în Uniunea Europeană nu s-a ajuns la un acord pentru cultivarea organismelor modificate genetic (OMG).

Mai mult, hibrizii de acest tip sunt contestaţi de numeroase organizaţii ecologiste, deoarece sunt consideraţi a fi dăunători pentru mediul înconjurător şi chiar pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor. Sondajele arată, de asemenea, că majoritatea covârşitoare a europenilor, printre care şi populaţia din România, nu doreşte să consume alimente care au la bază OMG-uri. Cu toate acestea, reprezentanţii corporaţiei, ai oficialităţilor din agricultură şi ai fermierilor sunt convinşi că în viitor plantele modificate genetic vor fi cultivate în România, după cum au declarat la o prezentare de noi tehnologii desfăşurată la nici 30 de kilometri de Timişoara, în comuna Cărpiniş.

Trecerea peste contestaţii

Chiar dacă scandalurile care sunt legate de Monsanto au de cele mai multe ori ecouri care ajung pe tot globul, conducerea companiei este convinsă că viitorul agriculturii se vede printre tulpinile plantelor modificate genetic. Cele mai recente răsunete sunt legate, spre exemplu, de taxele pe care compania le percepe anual de la fermierii de pe alte continente, chiar dacă le vinde acestora seminţe doar o singură dată. Cinci milioane de fermieri brazilieni au dat în judecată corporaţia şi au obţinut în instanţă plata unor daune de două miliarde de dolari. Sentinţa a fost însă atacată şi procesul continuă. Alte acuze îndreptate asupra Monsanto sunt că obligă fermierii să cumpere în fiecare an seminţe prin „sterilizarea" materialului genetic şi exemplele pot continua.

Corporaţia îşi vede însă de extinderea afacerilor pe care le derulează în ţară, iar semnele sunt cât se poate de clare că se aşteaptă ca şi în România să se poată introduce contest