Mişcarea (aparent) browniană (vezi nota) a mogulilor media din ţara noastră poate fi urmărită şi înţeleasă cu greu de un observator din afara fenomenului. Fără un sistem de referinţă acest lucru devine imposibil.

În campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009, actualul preşedinte, Traian Băsescu a avut o constantă la nivelul discursului: combaterea "mogulilor răi". Astfel a apărut şi un punct fix, putând fi observată mişcarea mogulilor în raport cu Traian Băsescu. Evoluţia este interesantă, cu multe sinusoidale în jurul cotei zero şi poa-te fi urmărită începând cu anul 2004, anul bătăliei dintre Traian Băsescu şi Adrian Năstase pentru scaunul de la Cotroceni. Înaintea campaniei electorale, mare parte din piaţa media era orientată într-o anumită direcţie, uşor de bănuit atât timp cât Adrian Năstase deţine suficiente pârghii care să-l ajute să se facă "iubit". Cu excepţia a două-trei ziare, şi a unui post de radio, Traian Băsescu nu se putea baza foarte tare pe media, dar odată cu urcarea în sondaje, şi la acest nivel lucrurile s-au schimbat.

Trustul lui Dan Voiculescu avea mai puţine titluri la aceea vreme, era evident favorabil PSD şi candidatului acestui partid, aliat cu PC-ul mogulului. Pe acelaşi culoar, dar la alt nivel de audienţă evolua şi televiziunea fraţilor Păunescu, B1 TV. Trustul Pro testa o cale de mijloc, uşor pro-prim-ministru în primă fază şi mai mult pro-outsider în turul doi. Entităţile media aflate în sfera de influenţă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, după scurte balansări, şi-au definit o politică editorială favorabilă Primarului General al Capitalei de la acea vreme, Traian Băsescu. Trustul Ringier, cu mogul străin, încerca să se ţină la distanţă de bătălia politică, deci nu poate fi pus în discuţie, iar Dinu Patriciu încă nu preluase Adevărul, dar ca om de afaceri ajutase la finanţarea campaniei lui Mircea Geoană la primă