De ce are CFR şansa unei primăveri în Ligă prin care să-şi fundamenteze identitatea

Proiectul lui Paszkany se află în faţa celei de-a treia cruciade în grupele Champions League. Cea mai uşoară, la prima vedere, şi cea mai interesantă, aş spune, de pînă acum. Pentru că verdictul valorii europene, o calificare în primăvara Ligii, se dă pentru mine în jurul unei singure bătălii: cu Braga, exponentul adecvat al unei lumi din care CFR s-a întărit şi s-a hrănit an de an. O echipă cu care ardelenii îşi pot confirma definitiv ascensiunea, depăşind cumva izvorul reţetei din care şi-au construit piedestalul în Liga 1.

În precedentele aventuri, CFR s-a pricopsit cu titani: Roma şi Chelsea în 2008-2009, Roma şi Bayern în 2010-2011. Cu victorie pe Olimpico, egal cu Chelsea în Gruia, apoi punct scos cu Totti & Co. la Cluj şi un 2-3 decent la Munchen. Adică onorabil, curajos, de multe ori entuziasmant. Insuficient, aproape imposibil, dacă e să ne gîndim la rece. Bordeaux, în prima experienţă, Basel, în cea de-a doua, au luat puncte mari cu CFR. Cu alte cuvinte, proiectul lui Paszkany a ciupit cît a putut în jurul granzilor, a înfipt suliţa în dragonii uriaşi, dar a clacat tocmai în duelul cu cei care folosesc tot cam o sabie şi-un scut.

De ce acum? Pentru că e un singur colos, ManU. Galatasaray e peste CFR, dar numai pe hîrtie. Turcii au nume, Muslera, Eboue, Felipe Melo, Elmander. Interpretează în debutul de sezon o arie ofensivă eficace şi rezultantă a unui joc măiestrit de Terim, în vreme ce clujenii contează în atac pe individual, pe fazele lui Kapetanos, viteza şi execuţiile lui Sougou. Orice s-ar spune însă, Galata e o echipă de înfruntat şi răpus în Gruia, Andone poate ieşi cel puţin cu două puncte din “dubla” cu turcii. Nu e Roma, nu e Chelsea.

De ce Braga? E primul meci, o victorie poate conta enorm. Lusitanii au margat în fiecare din ultimele ci