Revenirea la serviciu în septembrie şi gaura în buget făcută de cheltuielile din concediu provoacă multor persoane stări depresive, insomnii şi nervozitate.

Să pleci în concediu este, fără dubiu, cea mai eficientă şi cea mai plăcută modalitate de a te elibera de stres. Problema este că, pe cât de relaxant este sejurul la mare sau la munte, pe atât de tensionată este perioada de după concediu. De vină pentru acest lucru este, pe de o parte, efortul de adaptare la ritmul de muncă, iar pe de alta, gaura în buget pe care o provoacă vacanţa şi restricţiile pe care ni le impunem pentru a-l readuce pe linia de plutire. Câţiva psihologi de la Universitatea Radboud din Olanda au urmărit cât durează beneficiile vacanţei pe care o aşteptăm un an întreg: doar două săptămâni. Atât de puţin timp trece până când bateriile ni se descarcă din nou şi stresul şi oboseala ajung la un nivel similar celui de dinainte de concediu.

Sindromul post-vacanţă

La revenirea din concediu, ne încearcă o mulţime de sentimente neplăcute, care merg de la tristeţe, anxietate, irascibilitate şi până la depresie. Psihologii au găsit un nume pentru a defini calvarul întoarcerii la serviciu: sindrom post-vacanţă. El se poate manifesta, de asemenea, prin lipsa poftei de mâncare, somnolenţă, capacitate scăzută de concentrare şi insomnii. Un studiu al Universităţii din Granada, Spania, susţine că sindromul post-vacanţă este întâlnit la 35% din persoanele active profesional.

Amalia Toader (28 de ani) este specialist marketing, şi pentru ea revenirea din vacanţă toamna coincide cu un volum mare de muncă. „În ultimele zile de concediu încep să mă gândesc tot mai des la ce mă aşteaptă la serviciu. Îmi impun mereu să nu mă gândesc până în clipa în care ajung la muncă, dar nu mă pot abţine. În duminica de dinainte de serviciu mă simt foarte tensionată şi am palpitaţii", povesteşte Amalia