Liderii sindicali cer modificarea actualei legi a Dialogului Social asumată de fostul guvern pedelist condus de Emil Boc, despre care spun că a avut ca unic scop destructurarea sindicatelor din sectorul bugetar pentru a evita o opoziţie puternică la tăierile de salarii din ultimii ani. În cadrul unui eveniment organizat în sala mică a Casei de Cultură a Sindicatelor, lideri de sindicat din Vrancea şi Galaţi au cerut revenirea la condiţiile prevăzute de vechea legislaţie referitoare la reprezentativitatea sindicatelor.
Stabilirea unui minim de 25-35% din salariaţii unei unităţi sau afilierea la o federaţie sindicală de ramură reprezentativă, au fost câteva dintre propunerile lansate de liderii sindicali.
Emil Răvoiu, liderul Cartel Alfa din Vrancea, a arătat că majorarea până la 50%+1 a minimului de la care un sindicat este considerat reprezentativ într-o unitate a îngrădit drepturile salariaţilor. „Legea veche respecta drepturile sindicatelor de a-i reprezenta pe membri“, a afirmat Emil Răvoiu.
Un alt lider de sindicat, Marian Oanea, de la o şcoală din Galaţi, a arătat că prin criteriile introduse în legea Dialogului Social din 2011, sunt discriminaţi salariaţii care fac parte dintr-o federaţie sindicală reprezentativă la nivel de ramură, dar nu sunt membri ai unor sindicate reprezentative în unitate. Este cazul cel mai frecvent al cadrelor didactice, care nu sunt chemaţi la şedinţele Consiliilor de Administraţie ale şcolilor pentru nu fac parte dintr-un sindicat reprezentativ, deşi sunt membri ai unei federaţii ce reprezintă 64% dintre profesori. „Această lege este mai mult una a monologului social, a tăcerii sociale“, a acuzat Marin Oanea.
Reprezentantul sindical Manuela Stan, de la Insta Electric, a subliniat obligaţia de a armoniza prevederile legii Dialogului Social cu legislaţia existentă în alte ţări europene, respectiv ca sindi
