RL: România poate avea ceva de spus în materie de cercetare în agricultură?

Gheorghe Sin: Uitaţi-vă la realizările deceniilor trecute ca să obţineţi răspuns la asta. La grâu, dacă România n-ar fi avut în 2012 şi 2011 câteva soiuri româneşti create la Lovrin şi la Fundulea, noi practic n-am fi realizat producţiile pe care le-am avut. Anul acesta, în condiţii de secetă, soiurile româneşti s-au comportat excepţional, fiind mai bine adaptate la condiţiile locale decât cele din import. Astfel am obţinut producţii duble faţă de soiurile străine. Din acest motiv la 23 de ani de la revoluţie trei sferturi din suprafaţa cu grâu a ţării o avem încă cultivată cu grâu românesc. Iar grâul reprezintă o cincime din totalul terenului arabil, adică în jur de 2 milioane de hectare.

RL: E un exemplu singular sau mai avem şi alte cazuri în care cercetarea românească a arătat că poate?

Gheorghe Sin: România a inventat primii hibrizi de floarea soarelui din lume. În Statele Unite floarea soarelui se cultiva foarte puţin înainte de anii 70. Pe urmă au început şi ei să manifeste interes pentru această plantă şi s-a ajuns la situaţia în care aproape toată sămânţa hibridă care se crea în România prin 1975 era exportată în SUA şi alte ţări din vest. Ţin minte că hibrizii noştri i-am botezat ROMSUN, un nume din ăsta de circulaţie internaţională. Însă America e America şi văzînd că e cerinţă pentru floarea soarelui, au băgat bani şi au dezvoltat cenbtrele de cercetare, ne-au ajuns din urmă şi apoi s-au dus în sus de tot. De asemenea România e creatoarea soiului de struguri de masă Victoria, de către o cercetătoare pe nume Victoria, la Drăgăşani. Soiul a fost brevetat la începutul anilor 80, dar autorităţile române nu s-au ocupat, probabil din lipsă de bani, de protejarea internaţională a dreptului de proprietate intelectuală pentru inventatori şi soiul s-a răspândit pe