Liderul CNS, Izsak Balazs, acuză reprezentanţii UDMR că au încercat să rezolve problema retrocedării unor bunuri bisericeşti "în spatele culiselor", în baza unor înţelegeri politice, şi că demnitari ai Uniunii au vândut apartamente aparţinând Colegiului "Szekely Miko", deşi acesta era revendicat, potrivit Mediafax.

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că România s-a angajat, în momentul aderării la Consiliul Europei, în 1993, la retrocedarea bunurilor bisericeşti, însă acest angajament internaţional a fost de multe ori tergiversat, iar în unele cazuri s-a ajuns chiar la "situaţii contrare", transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a susţinut că maghiarii din România nu s-au plâns la Consiliul Europei de nerespectarea acestui angajament de către statul român, din cauza reprezentanţilor UDMR, care au încercat să rezolve problema retrocedării unor bunuri bisericeşti "în spatele culiselor", în baza unor înţelegeri politice.

Izsak Balazs a subliniat că despre aceste "mijloace nefolosite" ale dreptului internaţional de protecţie a minorităţilor nu s-a spus nimic sâmbătă, la manifestaţia de la Sfântu Gheorghe, legată de Colegiul "Szekely Miko".

"După 1993, România îşi asumă obligativitatea să răspundă acestei solicitări şi din această cauză începe procedura de retrocedare a bunurilor bisericeşti. În 19 ani cât au trecut de atunci, de mai multe ori ar fi fost nevoie să ne adresăm Consiliului Europei, pentru că această procedură a mers foarte lent, s-au întâmplat nişte lucruri care nu trebuiau să se întâmple şi care erau contrare acestei obligativităţi, dar noi nu am făcut uz de acest drept internaţional de protecţie a minorităţilor. Din ce cauză? Explicaţia o găsim într-o declaraţie făcută de Marko Bela în 1998: «Nu ne vom adresa Consiliului Europei, nu ne vom plânge împotriva u