Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în trimestrul doi al acestui an cu 6,65% faţă de trimestrul precedent şi cu 7,05%, comparativ cu perioada similară din 2011, potrivit datelor provizorii publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică. Altfel spus, cheltuielile pe care un angajator le suportă cu un angajat sunt mai mari.

În formă brută (neajustată), faţă de aceleaşi perioade de comparaţie, variaţia costului orar al forţei de muncă a diferit nesemnificativ faţă de forma ajustată (6,53%, respectiv 7,04%).

Faţă de primele trei luni din acest an, în trimestrul doi costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice, cu excepţia construcţiilor (-2,61%). Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în industria extractivă (18,96%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (17,94%) şi intermedieri financiare şi asigurări (12,37%).

Majorarea componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 6,62%, iar pentru cea privind cheltuielile indirecte (non-salariale) de 6,77%. Creşterile înregistrate de cele două componente - pentru indicii în formă brută (neajustată) - au fost de 6,50%, respectiv 6,65%.

Faţă de perioada similară a anului trecut, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în industria extractivă (15,05%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (14,11%), comerţ (9,88%), tranzacţii imobiliare (9,56%) şi intermedieri financiare şi asigurări (9,12%).

Pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă creşterea a fos