Comisia este gardianul respectării tratatelor şi acest lucru ar trebui să fie valabil pentru toate părţile semnatare.
Odată încheiat episodul suspendării prin revenirea preşedintelui la Cotroceni, încep să se adune notele de plată. Comisia Europeană l-a sprijinit pe Traian Băsescu, iar Viviane Reding, comisarul pentru Justiţie, a fost pricipala armă care a demolat din exterior acţiunile Guvernului Ponta. Acum, rezolvată criza, toată lumea ar trebui să fie mulţumită, şi Barroso, şi Merkel, şi Gordon, şi doamna Reding. Surpriză!, lucrurile nu stau chiar aşa.
Comisarul pentru Justiţie nu mai critică doar Guvernul USL, ci a luat la ochi România, care e pusă să plătească la grămadă pentru acrobaţiile politice din această vară. Doamna Reding zice că nu ar fi surprinsă deloc dacă ţara noastră ar fi lăsată pe dinafara spaţiului Schengen din raţiuni politice. Până acum, vicepreşedintele Comisiei Europene a făcut elogiul respectării regulilor, acuzând tocmai schimbarea acestora în timpul procesului de suspendare şi apoi de demitere a preşedintelui Traian Băsescu.
Sub presiunile exercitate de UE, SUA, state europene şi chiar FMI, după cum a declarat chiar doamna Reding, autorităţile de la Bucureşti au acceptat cele 11 porunci de la Bruxelles, ceea ce a decis soarta referendumului în sensul pozitiv avut în vedere de actorii internaţionali menţionaţi mai sus. Regula arbitrariului impusă prin forţa majorităţii a trebuit să fie abandonată de USL.
Iată că acum, ceea ce era condamnabil pentru USL devine practicabil pentru doamna Reding. Nimeni nu a legat aderarea la Schengen de criteriile politice şi cu atât mai mult de Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Dintr-odată, acest lucru devine foarte firesc pentru Comisarul pentru Justiţie care vorbeşte acum cu seninătate despre aplicarea altor criterii României decât cele cuprinse în angajamentele oficiale.
