10. Dacă zici de unii pucişti că au fost comunişti trebuie să ai grijă şi să întrebi şi de ăilalţi. Să-l întrebe pe Băsescu cînd şi-a făcut grosul banilor.

9. Dacă vorbesc despre securişti, să vorbească atent pentru că iar intră în situaţie transpartinică. Adică ori să judece nomenclatura ştiinţific, adică să vadă cum s-a răspîndit ea în toate marile partide, ori să tacă. Şi dacă ajunge jurnalistul şi pe la nunta lui EBA să numere cîţi băieţi de bani gata din demnitari şi şmenari nomenclaturişti se strîng şi acolo. Că doar să pui totul pe enervantul de Voiculescu… Voiculescu are bani şi o televiziune pe care le pune la treabă lobbystică pentru bine propriu, total de acord. Eu cred totuşi că e vina lui Antonescu şi a lui Ponta că îl ascultă în halul ăsta, nu e doar vina lui Voiculescu că dă din gură.

8. Cînd vorbesc despre corupţia endemică estică, să-şi aleagă ceva Kervieli, ceva lovituri de pe Wall street şi apoi lumea corupţiei în lume va căpăta brusc mii de nuanţe.

7. Cînd o aud pe Reding că vorbeşte despre înapoiere şi despre neprimirea în Schengen, s-o întrebe dacă nu e înapoiată şi presiunea de dreapta (spre extreme) din ţările lor, dreaptă care are un cuvînt greu de spus nu în îndeplinirea condiţiilor tehnice.

6. Cînd spun “ţară fostă comunistă” să-şi repete că au trecut 23 de ani de atunci şi că din fosta ţară comunistă poate au mai rămas cîteva versuri din “trei culori cunosc pe lume” în capetele noastre, ale ălora peste 30 de ani. A, şi să nu mai scrie ca un ridicol de la Le Monde că România a fost “o dictatură marxistă”. Îi pot da emailurile unor marxişti dizidenţi.

5. Cînd aprobă ce face Reding, să-şi amintească cum a şters Sarkozy pe jos cu Comisia cu tot cu Reding în ea şi să vadă că e un caz clasic de justiţie pentru căţei.

4. Cînd se miră de declaraţiile nedemocratice la adresa Curţii Constituţională, să vadă polemi