Cine are curiozitatea să clicheze (de la verbul a clica, inclus în academicul DOOM2) cuvântulcluster pătrunde – evident, datorită imbatabilului motor de căutare Google – într-o adevărată bază de date. Etimologic, cliquer este un verb format în franceză (în 1360) de la radicalul klick, evocând un zgomot sec. Acest sens a fost preluat prin anglicismul to click, în informatică. În extensie de la o zi la alta, accesibilă şi nu prea, baza de date ne dezvăluie mondializarea cuvântului cluster, datorită unor specialişti de clasă, dar şi unor aspiranţi dacă nu la celebritate, la o situaţie profesională sau materială mai bune. Se adaugă wikipediştii, mesageri ai circulaţiei libere a informaţiilor, în care am tot mai multă încredere, deoarece au ameliorat controlul acurateţei datelor. Deşi unii îi ignoră. Originea cuvântului cf. World English Dictionary: cluster ar proveni din clyster, verbul to cluster a apărut în sec. XIV, în relaţie probabilă cu germanul Kluster. Ulterior au apărut: clustered – adj.,clustering – adv., clustery – adj. Ubicuitatea cuvântului cluster ne obligă la o sistematizare pe domenii, dar punctul culminant îl vom atinge când vom ajunge la cel considerat părintele conceptului modern de cluster, Michael Porter (n. 23 mai 1947, Ann Arbor – Michigan), profesor de strategia întreprinderilor la Universitatea Harvard. Începem cu domeniul ştiinţei, în care principalele sensuri sunt: • cluster în fizică, un grup mic de atomi sau molecule • în chimie, o arie de legătură între atomi intermediată de molecule • clustersampling, teh­nică utilizată când într-o populaţie statistică sunt evi­dente grupări „naturale“• con­sonant cluster, metodă de studiu în lingvistică. În biologie şi în ştiinţele sănătăţii: • să începem cu cluster of differentiation, descris magistral de acad. O. V. Popescu (citat pe larg în articolul precedent) • cancer cluster – apari