Un canal între Mediterană şi Marea Neagră pentru a-l întrece pe cel de Suez sau Panama. Un pod peste Bosfor pentru a-l eclipsa pe cel din Brooklyn. Un aeroport de 150 de milioane de pasageri pentru a transforma Istanbulul în inima Euroasiei.

O moschee nouă, imensă pentru a concura cu cele de la Mecca, de la Cairo şi de la Ierusalim. Acestea sunt ideile "mari şi nebuneşti" ale unui Recep Tayyip Erdogan pregătit să facă totul pentru a nu rămâne în istorie ca un simplu ministru, ci ca "noul sultan" al Marii Turcii. Nu întâmplător planurile sale sunt pe termen lung. Ele sunt studiate pentru a fi realizate în întregime până la fatidica dată de 2023, când se va sărbători primul centenar de la naşterea noului stat turc. Festivitate la care Erdogan contează să fie prezent. Şi mai ales să fie mult mai puternic.

Un centenar pe care vrea să-l sărbătorească din fotoliul de preşedinte, cu visul nemărturisit de a intra în istorie ca noul Suliman. Erdogan vrea să construiască o nouă moschee imensă, care va depăşi graniţele Istanbulului şi va acoperi o zonă de 15.000 de metri pătraţi, mare cât patru terenuri de fotbal, care pare făcută special pentru a umbri maiestozitatea edificiului sacru Suleimania construit de sultanul care a asediat Viena şi care a cucerit Bagdadul.

"Moscheea gigantă care va fi construită pe colina din Camhca a fost proiectată pentru a fi văzută din orice colţ al Istanbulului" a admis Erdogan la 29 mai când a anunţat costisitorul proiect.

În spatele incontestabilei megalomanii a lui Erdogan se ascunde în realitate ambiţia lucidă a unui fost primar al Istanbulului decis să transforme metropola în noul far al lumii islamice. Un far religios capabil să le întreacă pe cele de la Mecca şi de la Cairo şi să facă concurenţă proiectelor emirului din Qatar.

Cea mai faraonică şi ambiţioasă investiţie este cea a noului canal dintre Marea