Acum un an şi jumătate, după o păţanie personală pe Otopeni, puneam pariu pe 50 de euro cu comisarul şef Dan Roşoagă, şeful Poliţiei Transporturi de atunci (poate şi azi, n-am verificat), că mafia interlopilor din aeroport e mai tare decât Poliţia, SRI, bodyguarzii privaţi şi toţi ceilalţi care mai mişună de sanchi pe acolo, înarmaţi până în dinţi. După ce inevitabilul s-a produs – adică unul dintre şuţii cunoscuţi, filmaţi continuu pe camerele de supraveghere şi protejaţi de autorităţi pentru diverse activităţi profitabile, a ucis-o pe japoneza Yurika Masuno –, e cazul ca d-l comisar şef să onoreze masa. Aveţi mai jos povestea mea din decembrie 2010 ca să judecaţi singuri dacă îmi merit banii sau nu1.
Aeroportul internaţional încă nu e gata de intrat în spaţiul Schengen. Dar gaşca de taximetrişti piraţi şi tupeişti care îşi fac veacul zi şi noapte în terminalul Sosiri de la Otopeni, băgătorii de seamă ai firmei Romprest care se învârt pe acolo şi, deasupra tuturor, agenţii Poliţiei Transporturi, pitiţi în subsol şi urmărind totul pe camere de supraveghere, sunt gata de mult. Oamenii de afaceri străini sunt aşteptaţi cu drag la o ţeapă românească, într-o atmosferă interlopă pe care n-o mai găseşti nici la aeroporturile din Belgrad sau Sarajevo.
Afacerea e bine unsă: firma Romprest afişează un puhoi de oameni prost calificaţi, în veste reflectorizante, ca să dea impresia că totul e sub control, dar aceştia nu văd, nu pricep, n-au atribuţii; oamenii aeroportului îi urmăresc ca zbirii doar pe taximetriştii autorizaţi, nu pe ăia neautorizaţi; iar Poliţia Transporturi se plânge că n-are instrument legal să intervină.
Se câştigă bine din afacerea asta, între 50 şi 100 de euro la un drum, pentru câte un fraier de afacerist austriac neatent în ce maşină se suie sau englezoaice în vârstă care nu fac deosebirea între RON şi euro. La capătu
