Cel mai bun gust îl au plantele când sunt proaspete. Însă nu toate pot fi la discreţia noastră în orice moment al anului.

Pentru a nu te lipsi de aromele lor în anotimpul rece, Engelbert Kotter a dezvăluit în cartea sa „Plantele aromatice în ghivece” mai multe variante prin care acestea pot fi conservate.

În oţet. Busuiocul, mărarul, tarhonul, feniculul sau cresonul îi dau oţetului un gust aparte. Ai grijă ca plantele să fie curate, pentru ca în oţet să nu pătrundă impurităţi şi să altereze compoziţia. Oţetul din vin de fructe pur are un gust mai bun decât combinaţia oţet de fructe cu oţet din vin. La fel ca în cazul conservării în ulei, poţi să amesteci mai multe soiuri de plante, realizând amestecuri pentru salată, de exemplu.

Pont: Se introduce un mănunchi de plante într-o sticlă în care se află ulei sau oţet. Plantele trebuie să fie acoperite cu lichid. Timp de 8 zile, depozitează sticlele într-un loc călduros înainte să le aşezi într- un loc întunecat şi rece.

În ulei. Pentru această modalitate de conservare sunt potrivite lavanda, măghiranul, oregano, rozmarinul, salvia şi cimbrişorul. Poţi utiliza orice tip de ulei comestibil. Ca să foloseşti mai târziu compoziţia rezultată, la pizza, de exemplu, poţi să realizezi un amestec de plante pe care să-l conservi în ulei. În funcţie de preferinţele tale, amestecă şi usturoi, piper sau ardei iute.

Cu sare aromată. Poţi conserva plantele şi cu sare: 100 g de plante se taie mărunt şi se amestecă cu 20 g sare. Păstrează sarea aromată la loc uscat şi împachetată etanş. Ai grijă la folosirea ei în bucătărie, întrucât se comportă precum plantele pe care le conţine (cimbrişorul şi rozmarinul pot fi combinate, însă pătrunjelul cu mărarul, nu).

Prin uscare. Cimbrul, mărarul, tarhonul, lavanda, leuşteanul, măghiranul, oregano, pătrunjelul, menta iute, rozmarinul, salvia, ţelina şi cimbrişorul sunt