Pe 8 iunie 1950, la nouă luni după ce a fost arestată de poliţia secretă cehă pentru că ar fi condus un complot împotriva regimului comunist, Milada Horakova (politician) a fost găsită vinovată de „înaltă trădare”. A urmat un proces transformat în show de radio (a fost transmis în direct la radio), în timpul căruia Horakova şi-a păstrat atitudinea sfidătoare.

Pe 27 iunie, în ciuda strigătelor de protest internaţionale din partea unor personalităţi precum Albert Einstein sau Winston Churchill, Milada Horakova a fost executată la închisoarea Pankrac din Praga.

În noaptea de dinaintea execuţiei, Milada Horakova i-a scris o scrisoare fiicei sale de 16 ani.

În 1991, preşedintele Vaclav Havel a decorat-o pe Horakova post-mortem cu Ordinul Tomas Garrigue Masaryk.

Scrisoarea pe care Horakova a redactat-o pentru fiica ei:

“Dumnezeu a binecuvâtat viaţa mea de femeie prin tine. Aşa cum tatăl tău a scris într-o poezie când se afla în închisoare, Dumnezeu ni te-a dat pentru că ne-a iubit. Alături de dragostea pe care mi-a dat-o tatăl tău, tu eşti cel mai de preţ cadou pe care l-am primit de la Destin. Cu toate acestea, Providenţa mi-a plănuit viaţa în aşa fel încât nu am apucat să-ţi împărtăşesc tot ce aveam în minte şi suflet pentru tine. Motivul nu este că te-am iubit puţin. Te iubesc la fel de mult şi de pur cum orice mamă îşi iubeşte copilul. Dar am înţeles că scopul meu este să mă asigur că viaţa ta şi a altor copii va deveni mai bună.

Am fost nevoite să trăim separat pentru foarte multă vreme. Şi acum este a doua oară când Soarta ne desparte. Să nu fii speriată şi supărată pentru că nu mă voi mai întoarce. Învăţă, copilul meu, că viaţa este o chestiune serioasă. Viaţa e grea, nu cocoloşeşte pe nimeni şi pentru fiecare mângâiere pe care o primeşti de la Ea, primeşti apoi zece lovituri. Să te obişnui