Dacă economia este, până la un anumit punct, atuul republicanilor, agenda lor socială şi culturală riscă să le pună în dezavantaj în faţa democraţilor şi în ochii alegătorilor independenţi sau indecişi adevărata miză a alegerilor şi ţinta principală a campaniei electorale în următoarele două luni.

Întârziată cu o zi din cauza uraganului Isaac, conferinţa naţională a Partidului Re­publican, ce s-a desfăşurat anul acesta în Tampa, l-a desemnat oficial pe fostul gu­vernator al statului Massa­chussetts, Mitt Romney, drept candidatul partidului la alegerile prezidenţiale. Rom­ney, care aparţine con­fesiunii mormone, a câş­ti­gat alegerile primare după o campanie lungă şi nu lip­sită de controverse, în care a fost criticat puternic de rivalii săi (Newt Gingrich şi Rick Santorum) pentru schim­bările sale de poziţie şi imaginea sa de plutocrat, desprins de alegătorii obiş­nuiţi. Candidatul de anul acesta la funcţia de vicepreşedinte va fi Paul Ryan, un ener­gic deputat din Wisconsin, cunoscut mai ales pentru conservatorismul său fiscal şi intenţia sa de a reduce drastic deficitul bu­getar al guvernului federal. Nu au lipsit nici de data aceasta muzica, baloanele, con­fetti, pozele de familie sau discursurile sentimentale.

Desfăşurată după un program bi­ne pus la punct şi controlat de organizatori (echipa Romney n-a ezitat să-i refuze mi­cro­fo­nul libertarianului Ron Paul, care nu acceptase ca discursul său să fie supus iniţial spre aprobarea or­ga­ni­za­to­rilor), conferinţa republicanilor a adus pe scenă multe figuri aflate în plină afirmare, precum guvernatorul statului New Jersey, Chris Christie, tânărul senator din Florida, Marco Rubio, sau guvernatoarea statului South Carolina, Nikki Haley (de origine indiană). Au fost prezente şi figuri de acum consacrate, precum fosta secretară de stat Condoleezza Rice sau senatorul John McCain. Dintre figurile abse