Îi cer iertare. Mi-am permis să cred că onoarea lui durează cât un discurs în Senat. Mi-am permis să cred că nu-şi va ţine promisiunea solemnă făcută pe 6 iulie, la şedinţa Camerelor reunite, când i s-a adresat în contumacie lui Traian Băsescu (care ieşise ostentativ la o ţigară) - "Dacă nu veţi fi demis la referendum, eu mă voi retrage definitiv din viaţa politică!" -, promisiune întărită la mitingul USL din 29 iulie: "Mă ţin de cuvânt şi spun încă o dată clar: Traian Băsescu, nu am pus niciun pariu cu tine, pentru că eşti un mincinos! Am pus rămăşag cu mine şi cu onoarea mea. Ori tu, ori eu! Eu nu am minţit niciodată, eu nu mă mint pe mine şi nu mint oamenii care şi-au pus speranţa în mine şi în cei cu care am construit toate aceste lucruri. Eu nu mai am ce cauta în politică, dacă nu vom fi 9 milioane de români curaţi, în lumină, în picioare!".
(Curios, pe 26 iulie, co-conducătorul Alianţei cunoştea cifra – 9 milioane. Şi n-a dat semne că se miră când a rămas cu doar 7.400.000 de cârcă).
Îi cer iertare. M-am îndoit de el. Chiar dacă pe 21 august părea a se fi răzgândit, încercând să ne iluzioneze retoric că, de fapt, “Băsescu a fost demis în realitate pe fond”.
Îi cer iertare. M-am înşelat. Cu bărbăţie, cu discreţie, Crin Antonescu s-a retras din viaţa politică. A preferat ca existenţa lui să fie un nesfârşit armistiţiu la Capri, decât o bătălie continuă pentru Cotroceni. Crin Antonescu s-a retras în linişte, cu demnitate. Nu pot să cred că se comportă din nou ca un chiulangiu mărunt.
Îi cer iertare. Mi-am permis să cred că onoarea lui durează cât un discurs în Senat. Mi-am permis să cred că nu-şi va ţine promisiunea solemnă făcută pe 6 iulie, la şedinţa Camerelor reunite, când i s-a adresat în contumacie lui Traian Băsescu (care ieşise ostentativ la o ţigară) - "Dacă nu veţi fi demis la referendum, eu mă voi retrage definitiv din viaţ
