Datoria publică şi-a continuat ascensiunea în prima jumătate a anului, urcând cu 9 mld. lei faţă de decembrie 2011, însă ritmul de creştere s-a înjumătăţit comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, la 4%. Analişti anticipează plafonarea datoriei sub pragul de 40% din PIB, doar dacă va continua ajustarea deficitului bugetar, iar economia va rămâne în teritoriu pozitiv, cu creşteri consistente.

La sfârşitul primului semestru datoria publică totaliza 232,2 mld. lei (53 mld. euro), adică 38,2% din PIB.

Dacă în perioada 2003-2006, de exemplu, ritmul de creştere al datoriei publice de la un an la altul nu trecea de 10%, în anii 2009-2010 creşterea anuală a accelerat şi nu a mai coborât sub 30%. Pe ansamblul anului trecut saltul datoriei publice a fost de 14,5%, iar în primele şase luni din 2011 avansul era de 10%.

Creşterea economică cu ritmuri de peste 2-3% şi continuarea reducerii deficitului bugetar sunt două dintre soluţiile de plafonare a datoriei publice la un nivel rezonabil, acceptat de investitori. Situaţia este însă complicată de alegerile din acest an, România având un istoric de derapaje în astfel de conjuncturi. De altfel, majoritatea analiştilor anticipează depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită pentru acest an la 2,2% din PIB.

"Se observă o încetinire a ritmului de creştere al datoriei publice în 2012, însă ritmul de creştere al acesteia va fi superior avansului real al economiei, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate. Dacă nu se inversează acest trend, datoria publică a României poate depăşi pragul de 40% din PIB în 2014", spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Ea estimează că datoria publică va continua să crească în anii următori, deşi România şi-a asumat ţinte de reducere a deficitului bugetar, din două motive: încetinirea ritmului de creştere economică şi creşterea randamentelor plătite de Ministerul Fin