Nu departe de Constanţa, la aproape 50 de kilometri, se află Cheile Dobrogei, o zonă unică în ţară, care se întinde pe aproape 11.000 de hectare. Cea mai frumoasă porţiune este rezervaţia Cheile Dobrogei, aflată în custodia Academiei Românie. Aici, pe o suprafaţă de 285 de hectare, se găsesc stânci din calcar, formate acum aproximativ 180 de milioane de ani, în perioada jurasică. Speciile de fosile din pereţii calcaroşi nu mai pot fi găsite nicăieri în România. Deşi peisajul este colinar, dealurile din zonă sunt de fapt foste recifuri coraliere ale Mării Thetis. Pereţii sunt orientaţi est-vest şi au maximum 40 de metri înălţime. Zona este importantă şi pentru arheologi, care au găsit în peşterile de aici mai multe resturi de unelte, vânat şi chiar mai multe oseminte de oameni preistorici.
Peştera Liliecilor
În Cheile Dobrogei se găsesc şi şapte peşteri, cele mai importante fiind Peştera Liliecilor şi Peştera "La Adam". Prima se află în zona numită Gura Dobrogei. Are trei intrări şi mai multe galerii, lungimea galeriilor fiind de peste 480 m. În această peşteră au fost atestate numeroase mărturii ale activităţii umane, unelte de silex paleolitic şi neolitic, fragmente de ceramică neolitică, cât şi obiecte mai recente din metal aparţinând Epocii Fierului. Peştera oferă condiţii optime pentru coloniile de lilieci, care hibernează aici.
Molar vechi de 120.000 de ani
Peştera La Adam, aflată în apropiere, este una dintre cele mai importante din Europa, din punctul de vedere al descoperirilor paleontologice şi arheologice. De aici a fost scoasă la suprafaţă o piesă unică - un molar care aparţine lui homo sapiens fossilis, cu o vechime de 120.000 de ani î.e.n. De asemenea, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice şi de mamifere cuaternare. În această grotă au fost descoperite cinci piese de piatră cioplită, care au fost catalogate ca ap
