Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a fixat ziua de 15 septembrie drept data-limită până la care tot mai numeroşii membri ai USL să definitiveze negocierile privind repartizarea candidaturilor în colegii, iar ca principiu de selecţie a formulat regula ca „fiecare să candideze acolo unde este" deja ales. Sosirea de ultimă oră a UNPR în cadrul USL, precum şi intenţia coaliţiei de centru-dreapta de a nominaliza candidaţi comuni deschid calea unor dispute aprinse.
Numărul foarte mic de sondaje realizate (sau publicate) după invalidarea referendumului de demitere a preşedintelui fac dificilă evaluarea peisajului politic românesc într-un moment în care atât pentru partide, cât şi pentru observatori ar fi util să ştie de unde pornesc în bătălia pentru alegerile legislative din decembrie. Mai mult, geografia acestui peisaj şi aşa fluid se dovedeşte mai variabilă decât se anticipa pe măsură ce apar formaţiuni (precum UNPR) şi construcţii noi (presupusa Forţă Populară), iar clarificările se lasă aşteptate.
Cine va fi majoritar în majoritatea USL?
Un prim efect al eşecului demiterii lui Traian Băsescu a fost recunoscut ieri de Victor Ponta, care a fixat drept obiectiv pentru USL „obţinerea majorităţii parlamentare absolute" de 50%+1 din mandate, reducere semnificativă a ţintei de peste 66% (majoritatea constituţională) evocată de USL imediat după alegerile locale. Dacă sondajele publicate săptămâna trecută (IRES şi CSOP) confirmă acest obiectiv diminuat, ambele plasând USL în jur de 50% din opţiuni, alte rezultate şi evoluţii pot complica negocierile privind nominalizarea candidaţilor. Lansată ca o coaliţie de trei partide, PSD, PNL şi PC (de fapt, o coaliţie între PSD şi Alianţa de Centru Dreapta (PNL+PC), USL a devenit, de vinerea trecută, o coaliţie de patru partide prin cooptarea UNPR (de fapt, o coaliţie între Alianţa de Centru-S
