“Keep up the program”, sună sfatul adresat autorităţilor române de către Mihai Tănăsescu, noul vicepreşedinte al BEI responsabil pe energie, referindu-se la acordul pe care România îl are cu creditorii internaţionali. Într-un scurt interviu acordat gândul, primul de după numirea sa, de la 1 august, în funcţia de la BEI, Tănăsescu spune că, pentru România, 2012 a fost până acum un “an greu”, în care “reformele structurale puteau fi accelerate, ceea ce nu s-a întâmplat”.

Fostul reprezentant al României la FMI crede că în 2013 autorităţile române trebuie să urmărească cu precădere trei măsuri: o mai bună prioritizare a proiectelor finanţate din bani publici, venituri mai mari la bugetul de stat, mai ales prin reducerea evaziunii fiscale şi o absorbţie mai mare a fondurilor europene.

Deşi pentru România acest an a început bine din punct de vedere economic, ulterior trendul a devenit descrescător, arată fostul reprezentant al României la FMI.

“România a început anul 2012 sub bune auspicii, Ministerul Finanţelor a reuşit să iasă pe pieţele de capital cu randamente foarte bune, exista atunci un trend de creştere economică. Ulterior, trendul a devenit descrescător. Reformele structurale puteau fi accelerate, ceea ce nu s-a întâmplat”, este de părere fostul reprezentant al României la FMI.

Statisticile arată că la sfârşitul anului 2011 o serie de indicatori macroeconomici, precum creşterea PIB, deficitul bugetar, deficitul de cont curent sau şomajul indicau o uşoară redresare a economiei.

Cu toate acestea, Tănăsescu consideră că 2012 nu este un an pierdut. “Este un an în care evoluţiile pe plan internaţional au afectat economia românească. La începutul anului 2012 tensiunile de pe pieţele externe şi mai ales situaţia din Grecia au creat în România efecte secundare, care s-au simţit în special în partea a doua a anului”, crede Tănăsescu. @N_