România are nevoie de o creştere economică anuală de cel puţin 2% în următoarele două decenii pentru a menţine raportul datorie publică/PIB la un nivel sustenabil, susţine analistul Laurian Lungu, doctor în economie şi managing partner Macroanalitica.
Totodată, o depreciere a monedei naţionale în raport cu euro prezintă un risc semnificativ, având în vedere că aproape jumătate din datoria publică a României este exprimată în valută, atenţionează economistul. "O depreciere de 10% a leului în raport cu euro ar adăuga echivalentul a 2% din PIB raportului datorie publică/PIB", notează Lungu într-o analiză postată pe blogul personal.
Evident că situaţia s-ar inversa dacă moneda naţională s-ar aprecia. Pe termen scurt există însă riscul ca deprecierea leului să fie însoţită de dobânzi mai ridicate şi/sau o încetinire a creşterii economice şi/sau un deficit bugetar mai mare. În astfel de circumstanţe, majorarea raportului datorie publică/PIB s-ar putea materializa foarte repede până la un punct la care va fi dificil să o readucă la un nivel sustenabil, subliniază economistul.
Structura datoriei publice, pe valute (%)
Sursă: Laurian Lungu via Ministerul Finanţelor Publice (MFP)
Criza economică a readus în discuţie sustenabilitatea finanţelor publice, argumentează Lungu. Accesul unor state cu economii mici, exporturi cu o valoare adăugată redusă şi o capacitate scăzută de inovare, state precum România, pe pieţele financiare internaţionale ar putea fi restricţionat dacă sănătatea finanţelor publice se deteriorează, susţine analistul.
"În prezent, România nu îşi permite să menţină un raport datorie publică/PIB apropiat de criteriile tratatului de la Maastricht pentru că finanţarea unei datorii de o asemenea anvergură şi menţinerea ei la un nivel sustenabil ar fi extrem de dificil de realizat", avertizează el.
Anul trecut, st
