Mă uit prin tot ce am mai folcloric, răsfoiesc Hasdeu și Gorovei, dar tot nu găsesc nimic asemănător. Cred că ar trebui întemeiată așa o datină: huiduitul la nuntă.
Ar fi o datină de tot respectul și de toată onoarea. O parte dintre nuntași i-ar slăvi pe însurăței, o altă parte ar striga tot ce-i trece prin cap, de parcă oamenii ar fi plini de ură și de resentimente. Desigur, ei nu ar fi așa (românul e incapabil de ură, de aceea se naște poet) dar ar face totul pentru succesul evenimentului major.
Miresei și mirelui nici că i-ar păsa. Mai mult: ar fi bucuroși că au o nuntă de zile mari. Câțiva ani și nici n-ar fi considerată nuntă în toată regula una la care n-ar veni huiduitorii bine plătiți de la firma Ura de piatră. Părinții ar suna întruna la numerele mobile ale organizatorilor și-ar plânge dacă la nunta copiilor dragi n-ar urla cât mai mulți.
E de la sine înțeles că și mireasa, și mirele ar face totul pentru a merita ura câtorva. Chiar dacă nu toată lumea poate deveni europarlamentar, sunt nenumărate posibilități. Trafic de influență, tată președinte demis sau nu, aroganță nepereche, mașini de lux – toate numai bune pentru o ură cât se poate de credibilă și de eficientă. Unde mai pui că în ziua următoare toată mass-media ar vui de huiduielile pe care le-au comandat chiar nuntașii.
O, ce datină ar mai fi, Doamne! Eu unul aș face orice pentru ea.
Mă uit prin tot ce am mai folcloric, răsfoiesc Hasdeu și Gorovei, dar tot nu găsesc nimic asemănător. Cred că ar trebui întemeiată așa o datină: huiduitul la nuntă.
Ar fi o datină de tot respectul și de toată onoarea. O parte dintre nuntași i-ar slăvi pe însurăței, o altă parte ar striga tot ce-i trece prin cap, de parcă oamenii ar fi plini de ură și de resentimente. Desigur, ei nu ar fi așa (românul e incapabil de ură, de aceea se naște poet) dar ar face totul pentru succesul evenimentu
