Zeci de proiecte de parcuri industriale stau blocate de mai bine de trei ani şi vor rămâne aşa până ce gradul de neocupare al spaţiilor existente va coborî la 3%-5%. Până atunci însă, investitorii care au îngropat milioane de euro în sute de hectare de teren analizează soluţii de valorificare a loturilor neutilizate

Peste 1.200 de hectare de teren au fost cumpărate în jurul marilor oraşe pentru ceea ce ar fi urmat să devină noua industrie a României. Scăderea consumului şi lipsa de interes manifestată de investitori pentru zona de producţie locală trag însă în jos un sector care ar fi trebuit să ducă la relansarea economiei. Numai în Bucureşti, în jurul căruia s-a dezvoltat cea mai mare suprafaţă de spaţii industriale moderne din ţară, circa 120.000 mp stau neînchiriaţi. Situaţia este similară şi în oraşe ca Ploieşti, unde gradul de neocupare este de 10%, sau Timişoara şi Arad, cu rate mai mari de neocupare, care ajung până la 15%. Consultanţii imobiliari văd anul 2012 ca fiind cel mai slab din punctul de vedere al cererii şi al volumului de spaţii închiriate. La nivel naţional, s-au înregistrat 16 tranzacţii în primul semestru al anului, cu o suprafaţă medie de 3.300 mp. Vânzarea fabricii Nokia către producătorul de electrocasnice De’Longhi (35.000 mp) şi închirierea de către Draexlmaier a 2.400 mp în Olympian Park Braşov au fost cele mai mari tranzacţii din această perioadă. „Construcţia de noi parcuri industriale, în următorii ani, este strict legată de scăderea gradului de neocupare la nivelul de 3%-5%. Până atunci nu vom vedea decât construcţii de tipul «build-to-suit», în care se dezvoltă spaţii specifice la cererea unui anumit client“, spune Marian Orzu, directorul departamentului industrial al CBRE România.

Cel mai mare stoc de terenuri achiziţionate cu scopul dezvoltării de parcuri industriale se găseşte în jurul Bucureştiului,