La dezbaterile organizate la Tulcea pe această temă au participat 28 de cercetători, oficiali și comunicatori din partea Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, ai Comisiei Internaţionale de Protecție a Fluviului Dunărea, ai organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria, Germania, România și Elveția.
Participanții la întâlnire au identificat câteva măsuri prioritare pe care se va baza strategia viitoare:
- Reducerea pescuitului ilegal prin crearea unor activități economice alternative pentru comunitățile locale din zona Dunării (ecoturism, pescuit sportiv, procesarea peștelui, meșteșuguri tradiționale) și educație ecologică pentru tinerele generații;
- Educarea consumatorului pentru a consuma caviar și produse din sturioni proveniți din acvacultură;
- Creşterea gradului de protecție a habitatelor cu rol cheie în viaţa sturionilor precum şi refacerea coridoarelor de migraţie care să asigure accesul lor către zonele de reproducere ;
- Evaluarea numărului de exemplare crescute în captivitate precum şi a diversităţii genetice ;
- Întărirea capacității administrative a instituțiilor responsabile în vederea punerii în practică a prevederilor legislative referitoare la sturioni;
- Inițierea unei interdicții de pescuit a sturionilor în Ucraina și extinderea perioadei de prohibiție în România, Bulgaria și Serbia până la refacerea stocurilor;
- Elaborarea unei strategii de comunicare adresată publicului larg, pentru a susține strategia DSTF de protecţie a sturionilor.
În Dunăre și Marea Neagră mai trăiesc cinci specii de sturioni: cegă, morun, nisetru, pătrugă și viză, toate periclitate. Mai bătrâni decât dinozaurii, cu un aspect inedit datorită scheletului cartilaginos și fără solzi acești pești călători sunt valorificați economic pentru carne, clei și icre
