Toată vara, părinţii au studiat broșuri, au făcut calcule și au ales după posibilități. Mulți au optat pentru unităţi private, care cunosc un „boom“ al înscrierilor datorită introducerii clasei pregătitoare.
Mario are 13 ani și nu a petrecut nicio zi într-o unitate de învățământ de stat. El ar putea fi unul dintre exponenții primei generații de absolvenți ai sistemului privat de învățământ din România. „Deja suntem în discuții cu mai multe licee private, iar facultatea o va face cel mai probabil în străinătate, pentru că cele de la noi sunt slabe“, spune Mihaela Pârvescu, mama lui Mario. Cei doi părinți câștigă împreună peste 1.500 euro lunar, dar spun că plata taxelor nu a fost o problemă până acum pentru ei, Mario fiind singurul lor copil. De la grădiniță până la gimnaziu, educația lui Mario i-a costat peste 100.000 de lei, având în vedere că au ales și program after-school. De ce au optat să plătească pentru studii pe care copilul le-ar putea urma gratuit la stat? Ei se înscriu în cei 60% dintre românii care nu au încredere deloc în educaţia oferită de școlile de stat, potrivit unui sondaj IRES. Puţini sunt cei care includ însă la capitolul instituţii private de încredere liceele şi facultăţile. Cele mai de succes segmente ale educaţiei private autohtone sunt grădiniţele, şcolile primare şi, mai nou, clasele pregătitoare.
La coadă pentru înscrieri la privat
Nu doar părinţii au fost pe fugă vara aceasta: directorii școlilor private au alergat după aprobări pentru inființarea claselor pregătitoare. „Avem 14 locuri pentru clasa pregătitoare, ale cărei costuri de amenajare le-a depăşit cu mult pe cele aferente unei clase obişnuite“, spune Irina Negoiţă, directoarea şcolii ARC din Bucureşti. Chiar şi în pragul începerii noului an şcolar, sunt semnalate probleme în ţară referitoare la dotarea claselor pregătitoare. În consecinţă, la şcolile privat