La un an de la implementare, Ministerul Administraţiei şi Internelor s-a văzut nevoit să renunţe la marea reorganizare a Poliţiei Rurale, iniţiată de fostul ministru de Interne democrat- liberal Traian Igaş. Menită să eficientizeze activitatea poliţiştilor în mediul rural, această reorganizare nu a avut alte efecte notabile în afară de creşterea cheltuielilor, în special a celor cu combustibilul, precum şi creşterea infracţionalităţii în localităţile lăsate fără posturi de poliţie. Ex-ministrul Traian Igaş s-a jucat cu siguranţa cetăţenilor, întrucât din cauza rearondării la secţiile de Poliţie Rurală timpul de intervenţie al patrulelor a crescut foarte mult. Interesant este faptul că modelul de organizare pe care fostul ministru Igaş l-a abandonat, considerându-l ineficient, este implementat în prezent de Poliţia din Ungaria.

Reorganizare de dragul reorganizării

În luna iulie a anului trecut au fost operaţionalizate cele nouă secţii de poliţie rurală de pe raza judeţului Satu Mare, care cuprind 56 din cele 59 de vcomune ale judeţului, fiind păstrate trei posturi comunale de poliţie independente în comunele Bogdand, Cehal şi Hodod. Înainte de marea reorganizare, în judeţ existau 59 de posturi de poliţie coordonate la nivel local de două birouri şi o formaţiune de ordine publică pentru mediul rural. După marea reorganizare, secţiile de poliţie erau la Valea Vinului, Livada, Negreşti-Oaş, Gherţa Mică, Beltiug, Tăşnad, Petreşti, Carei, Satu Mare, iar comunele Hodod, Bogdand şi Cehal au rămas cu actualele posturi de poliţie comunale, singurele independente din judeţ. La cele nouă secţii de poliţie erau arondate câte cinci-şapte comune. În cadrul acestora lucrau 173 de poliţişti, din care 10 ofiţeri şi 163 agenţi.

Infracţionalitatea stradală a crescut, în loc să scadă

Reorganizarea Poliţiei Rurale a avut ca efect creşterea infracţionalităţ