Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), altul decât cel care în primăvară îi blocase grandioasele viziuni urbanistice, i-a aprobat zilele trecute primarului indicatorii tehnico-economici ai autostrăzii suspendate, un vis vechi de câţiva ani al acestuia. Autostrada-şosea care va pleca din estul Capitalei - zona Colentina pentru a ajunge în zona de nord-vest - Virtuţii va arde din bugetul Primăriei Generale 1,5 miliarde euro, cât costă lucrarea, potrivit studiului de fezabilitate. Din toată suma, vor fi expropriate terenuri în valoare de 233 milioane euro, iar lucrările propriu-zise vor costa 1,15 miliarde euro. Pentru fiecare din cei 13 kilometri ai şoselei construite la o depărtare de câţiva kilometri de centrul Bucureştiului, Sorin Oprescu este gata să dea din banii contribuabililor nu mai puţin de 88 milioane euro, adică de câteva ori mai mult decât suma la care se poate face un kilometru de autostradă pe oricare din văile ce traversează Carpaţii. Se justifică efortul? Este construirea unei autostrăzi - inel median soluţia pentru traficul bucureştean?

Mă tem că nu, iar autostrada ar putea face mai mult rău decât bine. In cel mai bun caz realizarea autostrăzii mediene nu va fi suficientă, iar aceasta va crea alte probleme. La provocări cel puţin la fel de dificile, capitalele europene au găsit soluţii mult mai inteligente. Viena oferă locuitorilor numeroase parcări situate pe al doilea inel al oraşului, iar pătrunderea în interiorul inelului arde la buzunar. Acolo nimeni nu interzice, dar luxul costă. Parcarea se face doar la marginea trotuarului iar, in interiorul inelului median, doar pe baza unor tichete cu valabilitate de cel mult două ore. Sectoarele oraşului sunt numerotate în spirală, pornind din centru, iar primăriei i-a venit uşor să impună parcarea contra cost în primele zece sectoare. O dimineaţă de parcare în Viena te poate costa 10