Doi fraţi, sculptori clujeni, au creat cunoscuta statuie Sfântului Gheorghe care ucide balaurul.

Monumentul Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, aflat în faţa Bisericii Reformate-Calvine de pe strada Mihail Kogălniceanu, are o istorie extrem de interesantă, care începe în Renaşterea timpurie.

Originalul a fost realizată în anul 1373, de către doi clujeni, Martin şi Gheorghe, fii ai unui pictor - de asemenea clujean - chemat Nicolae. Opera lor a fost prima statuie ecvestră destinată unui loc public şi aparţine Renaşterii timpurii din Europa. Turnată în bronz, la comanda împăratului Carol al IV-lea, rege al Boemiei, ea a fost amplasată în Palatul Regal din Praga. De-a lungul timpului, statuia şi-a schimbat amplasamentul, în diverse puncte ale Castelului Hradciani din Praga. În prezent, ea se află în „A Treia Curte", fiind situată în apropierea unei fântâni, pe latura sudică a catedralei Sfântul Vit.

O idée năstruşnică

Istoricul Sándor Márki, într-un articol din 1895, a lansat ideea realizării unei copii a statuii, la Cluj. În 1896, în cadrul unei şedinţe solemne prilejuită de sărbătorirea mileniului descălecării maghiare, autorităţile au decis alocarea sumei de 1000 de coroane necesare realizării acestei copii. La aceasta, s-au adăugat şi alte fonduri, colectate ulterior, sumă care a constituit baza fondurilor colectate pentru monument.

În perioada respectivă, împăratul Francisc Iosif comandase două copii, turnate în ghips, ale statuii de la Praga. Una din copii a fost donată municipalităţii clujene, constituind imboldul care a determinat autorităţile locale să realizeze monumentul. Copia clujeană a ajuns la Muzeul Ardelean - astăzi aflându-se la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - iar cealaltă copie se găseşte în colecţiile Muzeului Naţional de la Budapesta.

Susţinere energică

În anii următori, primarul oraşului, Károl