Revin la comentariul agenţiei "Bloomberg", din care aflăm că Europa de Est, unde băncile au cel mai mare grad de dependenţă faţă de finanţarea externă, ar putea "să beneficieze" (?!?) de o retragere a creditorilor vestici. Care ar putea fi acest "beneficiu"? Întâi şi întâi, un deficit bugetar mai mic şi o reducere a deficitului de cont curent. Cum anume s-ar ajunge aici? Prin restrângerea finanţării străine. Am spus şi repet: opinia mea este că agenţia Bloomberg, imaginându-şi că pentru Europa de Est ar putea fi o teribilă fericire dacă ar scăpa de băncile străine, dă publicităţii o judecată falsă.

Agenţia Bloomberg nu-şi fundamentează ideile. Bănuiesc însă că pleacă de la un adevăr: acela că bunăstarea se cumpără. Cu bani, fireşte. Fără bani e greu, dacă nu imposibil, ca vreo ţară să ajungă la bunăstarea visată. Dar dacă banii se înmulţesc fără să se înmulţească şi munca - desigur, munca eficientă, munca performantă - ei n-au cum să aducă avuţie; aduc numai necazuri. De aici, probabil, porneşte agenţia Bloomberg. De la realitatea de astăzi, pe care încearcă s-o proiecteze peste ziua de mâine. Şi conchide: dacă vor fi bani mai puţini, şi necazurile vor fi mai puţine. Chiar aşa?

Să recunoaştem însă că deschiderea pieţelor de bani în fosta zonă comunistă, proces ce a cunoscut accelerări şi amplificări puternice după anul 2000, a dat ţărilor din Europa de Est un sens nou. A devenit astfel posibil, într-o vreme dominată de tehnologii dintre cele mai sofisticate, să ia naştere o tehnologie a tehnologiilor, care să pună banii în mişcare într-o dinamică şi în modalităţi cum istoria nu a mai cunoscut.

Banii alergau în spaţiu: dintr-un cont în altul, de la o bancă la alta, dintr-o ţară în alta, de pe un continent pe altul. Alergau cu viteze de neînchipuit până atunci. Ordinatoarele făceau să circule miliarde de euro, de dolari ori de alte valute într-o cli