Sportivii din ţara vecină au obţinut 17 medalii la Londra. Explicaţia? Investiţiile făcute în juniori, dar şi în baze moderne.
Surpriză la Jocurile Olimpice de la Londra, unde Ungaria, o ţară cu o populaţie ce trece puţin peste zece milioane de locuitori, a ocupat locul 9 în clasamentul pe naţiuni. Iar această clasare a fost cu atât mai neaşteptată cu cât în urma ei s-au aflat naţiuni cu posibilităţi financiare şi umane mai mari, printre acestea figurând Australia, Japonia, Kazahstan, Olanda şi Ucraina.
Semnalul de alarmă a fost tras în 1996
Cum se explică, aşadar, această ascensiune a Ungariei? Mai cu seamă că la Beijing, în urmă cu doar patru ani, sportivii maghiari nu reuşiseră să obţină decât 11 medalii, dintre care doar trei de aur, cu care ocupaseră locul 21.
Rezultatele obţinute la Londra nu au fost urmarea unor strategii de ultimă oră, ci a uneia pe care Ungaria a adoptat-o în urmă cu mai bine de un deceniu, mai precis după Olimpiada de la Atlanta, când au simţit că trebuie să facă o schimbare, pentru a avea rezultate şi pe viitor. Ungurii nu s-au concentrat doar pe sportivii pe care îi aveau, ci au început să investească şi în cei capabili să vină tare din urmă.
Aşadar, campionii Ungariei n-au apărut din senin, ci au fost formaţi. De altfel, dintre medaliaţii cu aur ai Ungariei la Londra trei au vârste sub 25 de ani: sabrerul Aron Szilagyi (22), kaiacista Gabriela Szabo (22) şi înotătorul Daniel Gyurta (23). Ei au fost formaţi după momentul crucial din 1996, când ungurii au decis să pună viitorul, cel puţin pe picior de egalitate cu prezentul.
În Ungaria, sportul s-a bucurat de atenţie din partea guvernanţilor. Aşa s-a întâmplat la sfârşitul anilor '90, atunci când în fruntea executivului s-a aflat Viktor Orban, premierul de astăzi. Nu trebuie uitat, de asemenea, că în perioada 2010 -2012, funcţia de preşed
