Din cauza costurilor aferente aderării şi a problemelor din zona euro, mai mule ţări din europa de Est au amânat planurile de aderare la moneda unică. Excepţie face România, care, cel puţin oficial, îşi menţine ţinta de aderare - anul 2015.
Prin tratatul de aderare, cele 14 state care au devenit membre ale Uniunii Europene în 2004 şi 2007 s-au obligat să adopte, în timp, moneda comună. Câteva dintre acestea au intrat rapid în zona euro pentru că aveau economii prospere.
Aşa se face că Cipru, Malta, Slovenia, Slovacia şi Estonia au schimbat rapid mondele locale cu banii comunitari. Prelungirea crizei economice din zona euro pune acum sub semnul întrebării adoptarea monedei comunitare de către restul ţărilor din est. Se vorbeşte ACUM mai mult despre ieşirea Greciei din zona euro decât de intrarea unor noi membri.
Aşa se face că Bulgaria a anunţat că suspendă pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei comune. La începutul anului Polonia anunţa şi ea că ţinta de aderare 2015 nu mai este valabilă.
Cehia şi Ungaria vorbesc acum de aderare în 2020, nu 2015.
Ce se întâmplă deci cu România? Preşedintele Băsescu susţine în continuare adoptarea euro după planurile din momentul aderării, adică în 2015. Ministrul finanţelor, Florin Georgescu, spune că o decizie va fi luată de guvern după alegerile din decembrie. Mai avem deci de aşteptat câteva luni până vom afla dacă amânăm aderarea, aşa cum au făcut vecinii noştri sau... ţinem coada sus!
Din cauza costurilor aferente aderării şi a problemelor din zona euro, mai mule ţări din europa de Est au amânat planurile de aderare la moneda unică. Excepţie face România, care, cel puţin oficial, îşi menţine ţinta de aderare - anul 2015.
Prin tratatul de aderare, cele 14 state care au devenit membre ale Uniunii Europene în 2004 şi 2
