- Editorial - nr. 173 / 6 Septembrie, 2012 Desi clasa politica romaneasca are la indemana, ca in orice democratie, de altfel, trei institutii de baza: Parlamentul, Presedintia si Guvernul, prin care isi exercita conducerea asupra societatii, ea pare mereu nemultumita, nu de faptul ca toate merg prost, ci pentru ca, in opinia liderilor ei, unele din institutiile mentionate, unde functioneaza exponentii acesteia, ar avea putere mai mica decat altele (ceea ce noua ne pare normal) si, ca atare, ceva ar trebui schimbat. Conflictul cel mai puternic si care se face resimtit, din pacate, intr-un mod distructiv, este dintre presedinte si guvern, care s-a manifestat mai evident in perioada lui Tariceanu – primministru, si Traian Basescu - presedinte, si care apoi s-a acutizat odata cu accederea la putere a USL in urma alegerilor locale din vara acestui an, prin cei doi exponenti ai puterii: Crin Antonescu, noul presedinte al Senatului, si Victor Ponta, noul prim-ministru. Aceasta stare conflictuala i-au costat pe romani doua referendumuri care au avut aceeasi tema, intentia nereusita de demitere a presedintelui, ultimul soldandu-se cu un scandal de proportii internationale si cu repercusiuni asupra imaginii tarii noastre in Europa si lume, cu efecte negative asupra starii natiunii. Avand in vedere ca aceste referendumuri au avut loc in timpul mandatului aceluiasi presedinte, Traian Basescu, care a ocupat fotoliul timp de doua legislaturi, este greu de definit daca aici este vorba de un atac la functia ca atare sau la persoana acestuia. Motivatia contestatarilor pare a se referi doar la indezirabilitatea persoanei, ceea ce nu inseamna ca in spatele acesteia nu se ascund multe aspecte din categoria celor amintite. Se stie ca Romania si-a ales prin Constitutie sistemul de democratie semi-prezidentiala, din cele trei existente: prezidentiala (Statele Unite), semi-prezidentiala (F