În Québec unde au avut loc, marţi, alegeri legislative, victoria revine unui partid de centru stînga care militează printre altele în favoarea independenţei acestei provincii canadiene. Vom analiza în cele ce urmează noua configuraţie politică din Québec unde scrutinul a fost de fapt declanşat de o lungă revoltă studenţească, izbucnită în primăvara acestui an după ce guvernul de atunci, controlat de liberali, a încercat să mărească taxele universitare.

Partidul "Québecois" cîştigă aceste alegeri cu un scor care nu-i permite majoritatea absolută, ceea ce mai atenueză din victoria sa. Mai precis, el se impune cu 32 la sută din voturi ceea ce înseamnă că obţine 54 de locuri dintre cele 125 cîte numără Parlamentul din Québec. De notat că scrutinul legislativ în această privincie este uninominal şi cu unsingur tur. Liberalii, care se temeau că vor termina pe locul al treilea, răsuflă uşuraţi obţinînd 50 de locuri în Parlament. Pe locul al treilea se situează un partid de centru stînga, coaliţia “Avenir Québec”.

In ultimii nouă ani această provincie canadiană a fost condusă de liberalii conduşi de fostul prim-ministru Jean Charest. Tot el este şi cel care a intrat în conflict cu studenţii anunţînd o creştere substanţială a taxelor de intrare în universităţi. Jean Charest nu se aştepta probabil la un conflict atît de lung şi la o tenacitate atît de mare din partea studenţilor, care au mobilizat în jurul lor şi alte forţe ale societăţii civile.

Putem spune că în Québec s-a dat o luptă interesantă între o putere care propunea un model anglo-saxon pentru învăţămînt, model nu lipsit de o anumită eficienţă, şi o studenţime ataşată altor valori, care nu se regăseşte în tipul de competiţie extrem de aspru din Statele Unite sau Marea Britanie. Intr-un fel, victoria studenţilor şi a celor care refuză mondialziarea de tip anglo-saxon este emblematică în acea