- Social - nr. 173 / 6 Septembrie, 2012 "Anotimpurile” lui Astor Piazolla din prima parte a concertului inaugural, cu sala plina de invitati, dedicat intalnirii... anestezistilor, carora le-a fost dedicat concertul, au rasunat mai bine la Targu-Mures decat fragmentul de tango al aceleiasi lucrari muzicale pe care am urmarit-o la Opereta din Bucuresti, iar Borsos Edith, solista Operei din Bucuresti, formata de Liceul de Arta, care ne-a obisnuit inca de atunci cu acute spectaculoase, a cantat in mod inedit jazz, imbracata ca o adevarata vedeta, in negru cu voal ...roz, retrasa si nu in fata orchestrei, dovada de discretie si nu emotie, cum marturiseste. Bucata muzicala a socat la modul pozitiv toata sala, prin faptul ca spectatorii Filarmonicii nu se asteptau la ritmurile de jazzgospel (cantate crestine, imnuri de slava la adresa divinitatii, pe ritmuri moderne), ale autorului contemporan W.Todd, la care sa participe (si) intregul cor, imbracat, de asemenea, stralucitor. De la fosta colega, cu un an mai mica decat mine, care a avut si are o cariera pe care o intuiam de cand era eleva profesoarei Szabo Orosz Edith, am aflat ca, desi in scoala generala avea inclinatii spre limbi straine, in special franceza, a fost indreptata catre muzica, pana a reusit la Conservatorul din Cluj. A calatorit deja cu corul Cantemus si in doi ani cat a fost corista la Filarmonica din Targu-Mures, in toata Europa (Spania, Belgia, Franta, Germania), apoi ajungand la Opera Maghiara din Cluj, ulterior, ca solista, iar acum activand ca si colaborator, la Opera din Bucuresti. Cunoaste peste 45 de lucrari, in multe limbi straine, da mereu recitaluri, "doar unde sunt invitata”, nu a avut sarbatori ani de zile, nu a ajuns acasa 9 ani consecutiv de Pasti si Craciun, cantand special pentru aceste ocazii, "nu am cerut niciodata sa cant undeva in mod special”. Intre marile realizari demne de retinut,