Creditorii internaţionali ai Greciei - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - au cerut guvernului de la Atena să mărească săptămâna de lucru la şase zile în toate sectoarele economice, o condiţie pentru ca Grecia să primească în continuare fonduri din cel de-al doilea pachet de salvare fără de care ar intra în faliment.
Cerinţa apare într-o scrisoare a Troicii adresată ministerului grec de finanţe şi ministerului muncii, care evidenţiază implicarea organismelor externe într-un sistem naţional şi o cultură a muncii văzute în afara Greciei ca disfuncţionale, scrie The Guardian.
Scrisoarea insistă pe implementarea unor reforme radicale pe piaţa muncii care să acopere de la salariul minim la programul de lucru. Acestea vor adânci, probabil, conflictele dintre guvern şi sindicatele greceşti. Astfel, Greciei i se cere, la capitolul "Mărirea flexibilităţii programului de muncă", reducerea perioadei minime de odihnă zilnică la 11 ore şi eliminarea legăturii dintre programul angajaţilor şi orele de program ale firmei. De asemenea, Troica cere reducerea costurilor non-salariale cu angajaţii, scăderea contribuţiilor sociale plătite de angajator şi dereglementarea pieţei muncii. "Somajului este prea ridicat şi este nevoie de măsuri pentru a nu lua amploare structurală", se mai arată în documentul citat.
Rata şomajului în Grecia s-a situat la 23,1% în iulie, printre cele mai mari din UE. Situaţia este şi mai gravă în rândul tinerilor cu vârste mai mici de 25 de ani, rata şomajului pentru această categorie ridicându-se la 53,8% în mai, potrivit Eurostat.
Experţii celor trei instituţii internaţionale se vor întoarce la Atena la sfârşitul acestei săptămâni pentru a evalua dacă guvernul grec şi-a respectat angajamentele asumate prin acceptarea pachetului de salvare. O decizie în legătură cu viitorul ţării în
