Creditorii insistă ca Atena să introducă săptămâna de lucru de şase zile şi să taie salariile. Criza datoriilor duce la măsuri de neînchipuit şi pentru alte ţări ale zonei euro.

Troica creditorilor (Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană) vrea să le impună grecilor un program de lucru de şase zile pe săptămână, în schimbul celui de-al doilea program de salvare, se arată într-o scrisoare a Troicii citată de presa elenă şi cea occidentală. În plus faţă de săptămâna de lucru mai lungă, scrisoarea cere Greciei să introducă alte reforme pe piaţa muncii, cum ar fi reducerea salariului minim şi modificarea limitelor privind orele suplimentare.

Astfel de cereri au intensificat tensiunile politice din coaliţia din Grecia. Premierul Antonis Samaras a declarat săptămâna trecută la o reuniune a Partidului Conservator că aceste măsuri de austeritate mai recente ar face parte din „ultimul pachet de reduceri de cheltuieli." Raportul final al Troicii este aşteptat în luna octombrie când, în funcţie de rezultatele evaluării, Grecia ar putea primi sau nu viitoarea tranşă de împrumut. Potrivit legislaţiei UE, săptămâna de lucru trebuie să fie de cel mult 48 de ore.

Întrebaţi despre existenţa unor astfel de cerinţe, oficiali ai Comisiei Europene au evitat să comenteze. Jurnaliştii au insistat şi au cerut purtătorului de cuvânt al CE să fie mai explicit. „Nu comentaţi pentru că scrisoarea cu aceste măsuri nu există sau nu comentaţi pentru că nu puteţi spune nimic?". „Nu pot să spun", a precizat oficialul CE. Între timp, tot mai multe mesaje dinspre UE se radicalizează.

Germania cere Atenei măsuri rapide, eficiente şi rezultate, în timp ce premierul liberal al Olandei, Mark Rutte, un proeuropean aflat în plină campanie electorală, a comutat discursul pe mesaje radicale printre care unul referitor la Grecia, căreia nu ar trebui să i se ofere mai mul