Am citit pe site-ul Presseurop (care publică, în zece limbi, inclusiv română, tot ce e semnificativ în presa europeană) o analiză foarte interesantă despre relaţia dintre politică, justiţie şi corupţie în Cehia. Ştiu, o asemenea temă nu interesează pe mai nimeni în România, unde majoritatea publicului crede că lumea începe şi se sfîrşeşte cu Băsescu, Ponta şi Antonescu. De cînd a căzut comunismul, problemele din fostele „ţări vecine şi prietene“ nu ne mai interesează, deşi pot fi relevante pentru ce ni s-a întîmplat în tranziţie. Sau – dacă ne facem că ne interesează – le reducem la cîteva stereotipii: „ştim“ că ţările Europei Centrale au avansat mai repede decît noi, că în Cehia a existat Havel („de ce n-am avut şi noi un Havel?“...), că în Polonia nu se simte criza ori că – mai nou – Ungaria are probleme cu democraţia, ca şi noi. Cam atît. Problemele asemănătoare – care au nevoie de soluţii asemănătoare – sînt cu totul neglijate. Încerc, totuşi, să „pun accentul pe ceea ce ne leagă“ (cum ne cita adesea Radu Cosaşu în şedinţele de redacţie).

DE ACELASI AUTOR După sfîrşitul lumii Proasta guvernare continuă Majoritatea absentă Mîndria naţională, o dată pe anArticolul (publicat iniţial în cotidianul Hospodáˇrské Noviny) se numeşte „Pe cînd o «Operaţiune Mîini curate»?“ şi este semnat de Maxmilián Strmiska, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Masaryk din Brno. Ideea centrală este că, dacă în Republica Cehă clasa politică nu va reuşi să se reformeze din interior, este posibil să apară un caz precum acela care a zguduit Italia la începutul anilor ’90: „Numărul din ce în ce mai mare de cazuri de clientelism dovedeşte că corupţia, deturnările de fonduri şi conflictele de interese nu sînt fenomene accidentale, ci mai degrabă incredibil de larg răspîndite şi structural înrădăcinate în ţară“. Cehia a avut parte de o suspendare a plăţilor din fonduri europ