După ce am fost deconspirat ca agent dublu, deopotrivă cripto-usl-ist şi intelectual băsescian ipocrit, am spus piua la Dilema şi am cerut azil politic în pădurile patriei. Ajunsesem (pentru a cîta oară?) la vorba lui Kundera: la vie est ailleurs, viaţa e puţintel în altă parte. Aşa că am pornit să (mi-)o caut...
DE ACELASI AUTOR A fost sau n-a fost? - despre societatea deziluziei Risipă fericită! Izmenele bătrînului domn Ciobanul şi expertulŞi cum importantă e doar căutarea, am plecat spre Parîng şi am ajuns în Secuime (parcă nicăieri nu se mănîncă mai bine!), am trecut printre ruinele unor vechi staţiuni balneare, dar am luat şi o cafea pe esplanada superbului cazinou din Slănic Moldova, renovat şi strălucind mîndru în soare, m-am oprit din cinci în cinci minute în faţa unor case de ţară fermecătoare de pe valea Uzului, bine întreţinute sau frumos renovate, am petrecut cîteva ore în parcul superbului palat Ghika de lîngă Comăneşti, bine semnalat acum, dar la fel de părăsit, am trecut pe lîngă cartiere întregi de vile făloase de parveniţi cu pretenţii şi m-am oprit, visător, în faţa unor colţuri de rai, retrase de la drumul mare, unde mirosea a acasă de ţi se umezeau ochii, am trecut, Dumnezeu ştie cum, prin Merghindeal şi Mărişel, rămase fidele tihnei ardeleneşti din denumirea lor, am tras pe la nişte pensiuni răsărite pe unde nu te aşteptai şi unde am fost omenit de parcă aceşti oameni nu m-ar fi aşteptat de cînd se ştiau ei decît pe mine, am ajuns şi prin orăşele de provincie unde nişte edili locali ciudaţi făceau mai multă cultură într-o săptămînă decît unele dintre marile oraşe în cîteva luni, am nimerit din greşeală şi într-o vilă în cel mai curat stil Ludovic al XVII-lea (ca să spun aşa...), unde amenajările interioare de un kitsch aristocratic fastuos erau menite să-i întîmpine pe baronii locului cu minunatele lor fetiţe zburătoare, şi nu pe mine
