Kalanyos Zsigmond Visarion (foto) are 24 de ani, a terminat Teologia la Facultatea Andrei Şaguna din Sibiu, iar acum este în primul an ca masterand. Până aici nimic deosebit, ci doar normal şi decent. Numai ca Zsigmond, sau Zighi, cum îi spun prietenii, a fost abandonat de părinţii săi încă din 1994, când avea şase ani, la orfelinat.

Acum el ,,aparţine” de casa de copii ,,Poiana Soarelui” din Braşov, actuala ,,Dumbrava Minunată”. Iar motivul pentru care a apelat la sprijinul mass-media este legat de faptul că această instituţie „refuză să mă mai sprijine. Pur şi simplu, aproape mă şantajează cu un contract pe care mă obligă să îl semnez”, spune acesta. Despre ce este vorba? Legea 272 din 2004 actualizată privind protecţia copilului spune că minorii şi tinerii instituţionalizaţi să fie sprijiniţi de casele de adopţie dacă aceştia urmează cursurile unei şcoli sau facultăţi. Legea nu spune nimic de un contract separat între casele de copii şi cei instituţionalizaţi.

Or, spune Zsigmond, „pentru că am refuzat să semnez acel contract, nu am mai primit banii pentru mâncare pentru luna aceasta”. Suma amintită se ridică lunar la „uriaşa” cifră de 340 de lei, dar aceşti bani sunt vitali pentru Zighi. Mai ales că fondurile sunt asigurate de statul român, iar ,,Dumbrava Minunată” patronată de miliardarul Ion Ţiriac, este doar un intermediar în acest caz. „Mă şantajează să semnez, repetă intervievatul nostru, un contract pe care nici măcar nu ştiu exact ce cuprinde. Aceeaşi problemă am avut-o şi anul trecut. Dar atunci au fost mai flexibili şi m-au lăsat în pace. Însă am văzut că dintre cei o sută de adolescenţi care se aflau acolo şi au semnat contractul la începutul anului, aproape şaizeci dintre aceştia au fost daţi afară. Unul dintre asistenţi m-a întrebat de ce nu vreau să semnez, vreau să rămân repetent? Asta deoarece, scrie în contractul lor, dacă rămâi repet