Decizia Băncii Centrale de a sări în ajutorul statelor cu probleme din zona euro prin cumpărarea nelimitată de obligaţiuni cu scandenţa la trei ani a provocat o reacţie pozitivă a pieţelor: bursele au deschis şedinţe de tranzaţionare în creştere a doua zi după anunţul oficial făcut de preşedintele BCE, Mario Draghi. Dobânzile împrumuturilor pe zece ani ale Spaniei şi Italiei au început să scadă, semn că investitorii sunt mulţumiţi de mişcarea BCE. Care au fost însă reacţiile politice?
Preşedintele francez, Francois Hollande, a salutat decizia Băncii Centrale Europene. BCE "a acţionat în conformitate cu mandatul care i-a fost încredinţat" şi a dovedit că veghează atât asupra "stabilităţii preţurilor", cât şi asupra "creşterii economice", a spus şeful statului francez.
De partea sa, cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că deşi respectă independenţa BCE, nu poate să sprijine măsura. Şi banca centrală a Germaniei şi-a declarat oficial opoziţia faţă de planul lui Draghi, care este "prea aproape" de o finanţare a deficitelor bugetare prin tipărirea de bani, fapt ce "ar putea crea dependenţă".
În afară însă de opoziţia Berlinului, se poate spune însă că decizia BCE a fost intens aplaudată: chiar şi premierul britanic, David Cameron, a declarat că BCE este "mai aproape ca oricând" de ceea ce îşi doreşte Londra, care consideră absolut necesar ca banca centrală "să susţină ferm moneda euro", chiar dacă Marea Britanie nu a adoptat moneda unică europeană.
Să mai spunem că e interesantă poziţia statelor vizate direct de ajutorul BCE: Italia, prin vocea premierului Mario Monti a salutat "importantul pas înainte" făcut "în direcţia unei guvernări mai satisfăcătoare a zonei euro", în timp ce Spania, care nu a făcut încă oficial apel la bani pentru salvarea finanţelor sale a tăcut deocamdată.
Între timp, Bloomberg a luat şi pulsul investito
