* au fost şi situaţii când în urma contestaţiilor au scăzut notele, dar în final nu a picat nimeni

Promovabilitatea finală la examenul de bacalaureat a crescut după contestaţii cu doar 1%, ajungând la 26%.

Din cele 250 de contestaţii, majoritatea făcute la matematică, au fost două situaţii în care diferenţa între nota acordată la prima evaluare a fost mai mică decât cea acordată la contestaţii cu mai mult de 1,5 puncte. Este vorba de o teză la limba şi literatura română, care a obţinut iniţial 3,30 puncte, iar la contestaţii a fost notată cu 5.00, şi o teză la matematică, având iniţial nota 5.00, iar după reevaluare punctajul primit a scăzut la 3.40. Au fost şi trei situaţii, la alte discipline, când nota a crescut cu aproximativ un punct, de la 4.30 la 5.55, de la 3.50 la 4.85 şi de la 4.00 la 5.00. De asemenea, s-a întâlnit şi cazul nedorit când nota a scăzut după contestaţii, de la 7.20 la 6.05. Cu toate acestea, nu a fost niciun candidat care să pice după contestaţii din cauză că i-a scăzut nota.

Dintre cele 250 de lucrări contestate, numai 39 au avut note peste şase, celelalte fiind cu note sub 6.00, care nu permiteau promovarea examenului. Au fost contestate şi 22 de lucrări care aveau note între 1.00 şi 2.00, însă numai patru dintre ele au fost modificate şi au ajuns în intervalul 2.00 - 3.00.

* au fost şi situaţii când în urma contestaţiilor au scăzut notele, dar în final nu a picat nimeni

Promovabilitatea finală la examenul de bacalaureat a crescut după contestaţii cu doar 1%, ajungând la 26%.

Din cele 250 de contestaţii, majoritatea făcute la matematică, au fost două situaţii în care diferenţa între nota acordată la prima evaluare a fost mai mică decât cea acordată la contestaţii cu mai mult de 1,5 puncte. Este vorba de o teză la limba şi literatura română, care a obţinut iniţial 3,30 pu